Ordine şi medalii
 

Ordinul naţional Steaua României

ORDINUL NAŢIONAL „STEAUA ROMÂNIEI”

Ordinele cavalereşti au fost, iniţial, specifice doar ţărileo de religie catolică şi mai apoi reformată; ele pătrund pentru prima dată în spaţiul ortodox în ultimii ani ai secolului al XVII-lea şi, în secolul următor, în Imperiul Rusiei. Principatele române (Ţara Românească şi Moldova), aflate în acea perioadă sub dependenţa şi suzeranitatea Imperiului Otoman, nu au avut cum să le adopte.
Problema instituirii unui ordin propriu se pune doar după dubla alegere ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza (5 şi 24 ianuarie 1859). Acesta obţine acordul de principiu al împăratului Franţei, Napoleon al III-lea, ca cetăţenii francezi să poată primi un ordin pe care domnitorul intenţiona să-l creeze. Decoraţia, a cărei formă a fost stabilită în 1862, urma să se numească „Ordinul Unirii” şi să fie oficial instituită la aniversraea a cinci ani de la înfăptuirea unirii (24 ianuarie 1864). Opoziţia puterii suzerane a determinat amânarea „sine die” a legalizării ordinului.
Interdicţia creării unui ordin naţional propriu a fost ferm stipulată în firmanul pein care principele Carol de Hohenzollern- Siegmariengen, ales prin plebiscit ca domnitor al României (1866), este acceptat ca atare de către Imperiul Otoman.
Declanşarea confruntărilor militare dintre forţele otomane şi cele româneşti de-a lungul Dunării la începutul războiului ruso-otoman (aprilie 1877) a dus la proclamarea independenţei de stat la 10 mai 1877 şi, în aceeaşi zi, Parlamentul votează şi domnitorul Carol semnează- ca primă lege a noului stat suveran- instituirea ordinului „Steaua României” (Înalt Decret nr. 1108), însemnul fiind, cu unele mici modificări, cel creat cu 15 ani mai înainte.
Forma actualei decoraţii o are la bază pe cea a modelului  din 1932, dar panglica a fost păstrată ca cea din 1877.
Conform noilor reglementări instituite prin Ordonanţa de Urgenţă nr.11/1998, ordinul este organizat pe şase grade, adăugându-se la cele cinci „tradiţionale” şi gradul de Colan. Numărul total de cetăţeni români care pot avea acest ordin este de 3.650 din care, în grad de colan, maximum 10. Decoraţia are însemne deosebite pentru civili şi militari, precum şi „de război”, cu excepţia gradului de Colan, care este identic pentru toate categoriile.
Preşedintele României este capul Ordinului naţional „Steaua României”. În această calitate, Preşedintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului Naţional „Steaua României”, comandă specială, pe care îl poartă la ocazii festive, precum şi la ceremoniile de înmânare a ordinului.

 



„Steaua României” Colan şi rozetă


„Steaua României” Colan- detaliu