Discurs în Parlamentul Canadei, Ottawa, 25 mai 1998 

 

Argumente pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale

„E minunat să simţi măreţia sălbatică a Canadei, nu pentru că este vorba de Canada, ci pentru că este acea imensă şi aspră forţă din care simţi că faci şi tu parte”. Sunt cuvintele scriitoarei canadiene Emily Carr pe care mulţi români le-au adeverit când au păşit pe pământul Canadei.

Dar, probabil, nu altele au fost simţămintele colonelului John Boyle din Ontario care a venit în ţara mea pentru a lupta alături de armata română în primul război mondial şi a fost apoi primul diplomat canadian la Bucureşti. Prin eforturile lui, România a obţinut un împrumut de 25 milioane dolari prin care au fost achiziţionate din Canada produsele alimentare atât de necesare la sfârşitul unui război devastator. A fost unul din primele documente diplomatice pe care dominionul Canada le-a semnat fără aprobarea guvernului Marii Britanii şi care a devenit strămoşul programelor de cooperare internaţională pe care Canada le va semna apoi cu diferite ţări ale lumii.

Aceste evocări pot fi considerate literatură sau istorie, însă datoria noastră mai prozaică, dar la fel de importantă este să luminăm raţiunile pentru care o ţară uriaşă, a doua ca suprafaţă din lume, să fie interesată în continuare de relaţiile cu România, o ţară îndepărtată din Europa de Sud-Est, o ţară prea puţin cunoscută publicului canadian Cu sprijinul dumneavoastră, putem găsi argumente şi să abordăm, în avantaj reciproc, noua realitate politică şi economică a României.

Încep prin a remarca faptul că relaţiile bilaterale între România şi Canada pot fi catalogate drept excelente şi acest lucru se datorează şi relaţiilor la nivel parlamentar, care, prin consistenţa dobândită în ultimii ani, au contribuit la consolidarea cooperării dintre ţările noastre. Membrii grupului interparlamentar de prietenie Canada-România, împreună cu omologii lor din Parlamentul României, au depus eforturi cu adevărat remarcabile pentru intensificarea dialogului între cele două foruri legislative în probleme de interes comun.

După identificarea clară a potenţialilor parteneri din Europa Centrală şi de Est, politicile Canadei în diverse domenii câştigă, prin forţa prieteniei, a respectului reciproc şi a acţiunilor pozitive, o poziţie privilegiată în lume. Sprijinul acordat de Canada ţării mele este expresia generoasă şi puternică a influenţei benefice, lipsite de orice agresivitate, pe care Canada o exercită în lumea contemporană.

 

Sprijin pentru integrarea în NATO

România apreciază la cel mai înalt nivel susţinerea fermă de către Canada a eforturilor noastre de integrare în structurile NATO. Concluziile favorabile prezentate în documentele de evaluare întocmite de comisiile de specialiate ale Parlamentului de la Ottawa au contribuit decisiv la această decizie a Guvernului canadian şi pentru aceasta doresc să vă mulţumesc în numele poporului român, care a găsit în dumneavoastră pe acei prieteni sinceri care ştiu să şi critice, atunci când este cazul, dar şi să acţioneze în spiritul prieteniei şi adevărului, oferind un sprijin călduros prietenilor ei.

Ţara mea a pus pe primul plan, în cadrul relaţiilor internaţionale, securitatea şi cooperarea. Factor de stabilitate în regiune, România a fost promotorul şi principalul artizan al cooperării regionale, bunele sale relaţii cu vecinii şi îndeosebi tratatele încheiate cu Ungaria şi Ucraina bucurându-se de aprecierea comunităţii internaţionale. Batalionul mixt de menţinere a păcii ungaro-român este deja o realitate, şi, în acelaşi timp, România este practic singura ţară europeană în care personalităţi aparţinând unui partid etnic sunt membri în Guvern.

Consolidarea relaţiile de bună vecinătate cu Ucraina nu este conjuncturală. Ea constituie o preocupare pe termen lung pentru România, interesată în mod direct în consolidarea independenţei şi suveranităţii statului ucrainean. Trilateralele România – Ucraina – Polonia şi România – Moldova – Ucraina se înscriu în efortul comun de asigurare a unei zone de securitate şi stabilitate, precum şi de cooperare în lupta împotriva crimei organizate, a traficului ilegal de droguri şi de arme.

Pe de altă parte, România dezvoltă relaţii de cordială colaborare şi cu celelalte ţări din regiune, oferind un model de parteneriat şi de raporturi neconflictuale într-un spaţiu în care turbulenţele nu au dispărut încă. Un exemplu interesant este acela al complementarităţii pe care România o realizează între zona de liber schimb a Europei Centrale (care cuprinde Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi România) şi zona de Cooperare Economică a Mării Negre (în care este membru fondator, alături de Turcia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Georgia, Armenia).

Din această scurtă expunere, n-aş dori să credeţi nici că ne-a reuşit totul, nici că cetăţenii români nu se confruntă cu o serie de probleme serioase în ceea ce priveşte nivelul de trai. Dar, mai devreme decât reforma economică rapidă, în România a avut loc o transformare a mentalităţilor. Oamenii au înţeles că menţinerea sistemului birocratic şi centralizat nu le oferă nici o speranţă, iar reproşul cel mai frecvent pe care îl adresează guvernanţilor se referă la faptul că nu fac o reformă suficient de rapidă.

Este adevărat că aceste realizări pot fi percepute drept garanţii şi motive necesare, dar nu şi suficiente pentru admiterea României în NATO. Demersurile legitime ale României nu ar putea fi concretizate fără un sprijin consecvent şi eficient din partea celor mai importanţi membri ai comunităţii internaţionale.

 

Magistralele secolului viitor

Pe magistralele secolului XXI, România reprezintă, fără exagerare, o conexiune esenţială. Prin Marea Neagră şi prin Mediterana, România are acces la Oceanul planetar. Portul românesc Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră, are ieşire la Dunăre, iar Dunărea, traversând România, Bulgaria, Iugoslavia şi Ungaria, Slovacia, Austria şi Germania, comunică cu Rinul. Portul Constanţa este astfel conectat cu Rotterdam, cel mai mare port al Europei şi unul dintre cele mai mari ale lumii. Aceasta este, pe scurt, poziţia României în spaţiul european. Porţile sale aşteaptă larg deschise prezenţa dumneavoastră.

Situată, în acelaşi timp, pe marea axă Est-Vest, pe care în curând vor circula, din zona Mării Caspice, enorme bogăţii de petrol, gaze naturale, minereuri, bumbac, România este o componentă esenţială a unui transfer de valori şi idei, de bunuri şi experienţe umane între Occidentul şi Orientul Europei.

Această dimensiune se adaugă faptului că România se situează şi în centrul unei pieţe în expansiune care cuprinde peste 200 milioane de potenţiali cumpărători din ţări aparţinând altădată lagărului socialist. De la Republicile Baltice până în Ucraina, din Cehia şi Polonia până în România şi Bulgaria, o nouă Europă prinde viaţă odată cu prăbuşirea economiilor centralizate şi a birocraţiilor opresive ale comunismului. Mari proiecte de modernizare a acestei jumătăţi estice a continentului, incluzând infrastructuri rutiere şi de comunicaţii, retehnologizarea industriei, modernizarea agriculturii, reabilitatea industriei extractive sunt pe cale să capete consistenţă în această regiune.

România nu mai este ţara aceea sumbră, uitată, pierdută într-un colţ neştiut de lume, pe care dictatura comunistă o condamnase la izolare. Este o ţară dinamică, care îşi reconstruieşte instituţiile democratice şi economia de piaţă, conştientă de exigenţele mersului nostru comun spre o societate globală a viitorului. Aceasta este adevărata faţă a ţării mele.

România poate avea o poziţie privilegiată în această mare zonă în continuă transformare. În primul rând pentru că are resurse încă nevalorificate – resurse naturale şi resurse umane. Dispune de o mare varietate de resurse minerale, de petrol, cărbune, metale neferoase şi metale rare; dispune de aproape 9.500 ha de teren arabil, cu condiţii pedoclimatice excepţionale pentru o agricultură performantă; are resurse umane calificate, cu un înalt grad de specializare, de la muncitori şi tehnicieni calificaţi la tineri formaţi în marile universităţi europene şi nord-americane.

 

Experienţa canadiană

Fără îndoială, România are nevoie de capital pentru a-şi pune în valoare potenţialul. Câtă vreme este mai slab capitalizată decât ţările Europei Centrale, dar mai consistent, în raport cu spaţiile situate la Est de frontierele sale, ea poate deveni un avanpost care să permită iradierea capitalului investit către întreaga regiune de Sud-Est.

Pătrunderea capitalului canadian pe această piaţă în formare ar trebui să se simtă încurajată de cel puţin trei elemente: reglementări legale favorabile investitorilor strategici, continuarea procesului de privatizare cu o ofertă de 2000 societăţi comerciale numai în acest an, creşterea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale de patru ori, atingându-se cel mai înalt nivel după cel de-al doilea război mondial.

În acest proces de dezvoltare, firmele canadiene sunt prezente de multă vreme, iar multe dintre rezultatele acestor cooperări sunt evidente. Acesta este, de pildă, cazul societăţii de telefonie celulară Connex GSM, rod al colaborării dintre Telesystems International Wireless şi mai mulţi acţionari români. Rezultatele obţinute de Connex în 1997 au întrecut cele mai optimiste aşteptări ale celor care au iniţiat această mare investiţie. Alte exemple sunt oferite de Canadian Occidental Petroleum în explorarea şi exploatarea câmpurilor de gaze naturale, Tehnophar în industria alimentară sau J&R Company în industria textilelor.

Sunt fapte care arată că am creat deja punţi solide între noi. A venit momentul ca pe aceste punţi să treacă din ce în ce mai multe mărfuri, capitaluri şi experienţă. Orice abordare a raporturilor economice dintre ţările noastre cred că merită să aibă ca punct de reper Centrala nucleară de la Cernavodă. Ea este cel mai mare efort al statului român în privinţa investiţiilor, dar şi cel mai mare proiect de cooperare realizat de ţara mea împreună cu o altă ţară. Folosesc acest prilej pentru a exprima mulţumiri şi aprecieri Guvernului Canadei, conducerii Autorităţii Energeticii Nucleare a Canadei, producătorilor canadieni ai reactorului CANDU, numeroşilor experţi canadieni care au lucrat, alături de specialişti români, la proiectarea, testarea şi darea în exploatare comercială a Unităţii 1 de la Cernavodă.

Îndăduiţi-mi să cred că, din toate aceste puncte de vedere, Canada şi canadienii pot înţelege mai bine decât alţii interesul pe care România îl prezintă. Canada este o ţară de pionieri, creaţia unor oameni îndrăzneţi şi imaginativi, care au construit o lume modernă, competitivă şi dinamică. Aceeaşi îndrăzneală, aceeaşi imaginaţie poate face astăzi din canadieni pionierii acestei lumi în dezvoltare care este, în inima Europei de Est, România.

Crearea unui mecanism de consultări la nivel de specialişti din ministerele de Externe şi de Apărare din cele două ţări va permite părţii române să beneficieze de experienţa părţii canadiene, cu atât mai necesară pentru noi în această perioadă premergătoare Summit-ului de la Washington, în care România trebuie să-şi demonstreze capacitatea de a face un pas înainte faţă de poziţia de candidat privilegiat omologată în 1997 la Madrid.

Putem şi este în interesul nostru să dezvoltăm relaţiile româno-canadiene în toate domeniile. Spre deosebire de situaţia din trecut sau chiar din trecutul apropiat, noul program de guvernare al României are atributele unui program modern. Prin stabilirea unui plan de acţiune cu termene şi responsabilităţi precise, Guvernul acţionează transparent şi responsabil pentru punerea în practică a obiectivelor din programul asumat la instalare. Accentul pus pe atragerea investiţiilor străine, pe restructurarea  şi privatizarea regiilor autonome, pe stabilitatea cadrului legislativ şi, nu în ultimul rând, scăderea birocraţiei şi combaterea  corupţiei şi criminalităţii vor contribui cu siguranţă la dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-canadiene, în ansamblu, şi a colaborării economice, în special.

Am traversat oceanul pentru a mă adresa direct canadienilor, pentru că ţara dumneavoastră este purtătoarea unei viziuni generoase şi îndrăzneţe a viitorului lumii. O lume în care acea putere blândă (acel soft power) a Canadei poate reda Europei ceva din energia pe care au luat-o cu ei în Lumea Nouă pentru un viitor mai bun şi mai înţelept.

Am traversat oceanul pentru a vă propune ca, împreună, să punem temeliile unui viitor pacific al echilibrului, al păcii şi al dezvoltării, o provocare pe măsura energiei şi viziunii dinamice pe care Canada le simbolizează.