APEL

pentru constituirea Forumului  Generatia europeana,

prezentat de presedintele Emil Constantinescu in Conferinta de presa

 din 29 noiembrie 2005.

 

            V-am invitat pentru a reflecta impreuna asupra unui proiect pentru viitorul Romaniei. Propun realizarea Forumului  Generatia Europeana, o constructie care sa ofere societatii diversitate, deschidere, dialog si dinamism. Am luat aceasta initiativa la aniversarea a 9 ani de la data la care, in 1996, depuneam juramantul in fata Parlamentului rezultat din alegerile care, pentru prima data dupa 60 de ani, fusesera cistigate de fortele democratice, provocand astfel prima alternanta la putere de la revolutia din decembrie 1989. Atunci, am prezentat in fata natiunii un program prezidential al carui obiectiv major, obiectivul prioritar al mandatului meu, insemna despartirea de comunism.

            Fiecare progres sectorial realizat intre 1996 si 2000 a reprezentat in acelasi timp un progres al intregii societati catre acest obiectiv esential. Consecventa cu care reprezentantii oficiali ai statului roman au sustinut pozitia ferma a presedintelui tarii de a ne situa de partea NATO si a Uniunii Europene in 1999 a dovedit ca Romania este un aliat de facto si un partener de incredere al comunitatii euro-atlantice, asigurand tarii noastre un nou statut international si certitudinea deplasarii granitei de est a NATO si UE de pe Tisa pe Prut.

            Reformele realizate in perioada 1997-2000 au demarat un nou curs de dezvoltare economica si sociala a Romaniei, au consolidat democratia si respectul pentru drepturile cetatenilor, au incurajat descentralizarea si subsidiaritatea, au eliberat economia de cea mai mare parte a constrangerilor mostenite din trecutul comunist. In acesti patru ani de guvernare reformatoare am reusit sa deschidem o cale, chiar daca n-am izbutit - si, obiectiv, nici nu era posibil - sa o parcurgem pana la capat.

            Esential este ca, in ciuda revenirii la putere, in 2001-2004, a regimului Iliescu, secondat de Adrian Nastase, directia generala de dezvoltare a Romaniei pe baze democratice nu a mai putut fi alterata, iar ancorarea tarii in comunitatea europeana si euro-atlantica si adeziunea clara a societatii romanesti la valorile si principiile acesteia   s-au dovedit a fi ireversibile.

Am reusit schimbarea pentru ca proiectul pe care ni l-am asumat nu a fost doar un proiect politic, ci expresia aspiratiei comune a societatii romanesti in ce avea ea mai progresist si mai dinamic.Azi, intr-o noua etapa, societatea are cerinte si aspiratii noi, si, in consecinta, ea are nevoie si de un nou proiect, care sa asigure un progres real si cat mai rapid al tarii, al comunitatilor si in viata fiecarui cetatean.

            Alegerile din 2004 au dus la victoria, fie si indecisa pana la un punct, a unui program de lupta contra oligarhiei, a coruptiei si a abuzurilor PSD, si de reluare a procesului de modernizare a tarii. Este de datoria actualei administratii sa realizeze acest program, netezind calea pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Am convingerea ca fiecare dintre noi, cei reuniti azi aici, vom sustine acele actiuni pe care actuala administratie este obligata sa le intreprinda impotriva marii coruptii si pentru demolarea retelelor oligarhice de influenta care blocheaza dezvoltarea democratica si economica a tarii.

            Noua ne revine datoria de a elabora o strategie care sa desavirseasca dezvoltarea durabila a Romaniei.

            Intreaga dezvoltare a Romaniei moderne a stat sub semnul urgentei, al efortului de a arde etapele. Nici evolutia Romaniei post-decembriste – care a debutat prin 7 ani de stagnare - nu a fost crutata defel de aceasta inevitabila graba istorica cu care am incercat sa depasim decalajul care ne desparte de statele democratice ale Europei. In acest efort adesea epuizant, am regasit fara voia noastra sindromul formelor fara fond, atat de energic denuntate candva de Titu Maiorescu si acum de oficialii UE care ne monitorizeaza progresele.

            Integrarea in Uniunea Europeana se va constitui in cel mai important proces de modernizare a societatii romanesti. Fara integrare europeana, Romania nu va putea progresa. De aceea, pentru a da sens si substanta principiilor, normelor si institutiilor pe care le-am construit in ultimul deceniu, pentru a sustine increderea societatii in perspectiva europeana a Romaniei, este nevoie de mult mai mult decat se realizeaza prin actiuni guvernamentale. Este nevoie de o mobilizare sociala generala care sa asigure saltul in modernitate al Romaniei. Capacitatea administratiei de a exprima cu adevarat vointa si aspiratiile cetatenilor depinde de reluarea dialogului constant, deschis si eficient cu societatea, de un nou pact intre guvernanti si cetateni. Altfel, ne expunem unor riscuri majore. Desistarea masiva a populatiei de la exprimarea si materializarea vointei comune de mai bine deschide calea oricaror aventuri si aventurieri ai unor politici populiste, nedemocratice.

            Suntem datori sa propunem societatii un nou pact civic, in care cetateanul, cu cerintele si aspiratiile sale, sa fie pivotul actiunii statului si judecatorul permanent al eficientei si corectitudinii acesteia. Este nevoie si de un alt fel de administratie: o administratie care respecta mandatul incredintat, care construieste, care exista doar in dialog cu societatea. Este nevoie de un alt fel de functionari publici: persoane care si-au dovedit competenta, care au experienta dialogului cu cetatenii si care sunt gata sa se puna in slujba acestora. Politica intereselor oculte trebuie inlocuita cu o politica a transparentei si a adevarului.

            Generatia care a devenit matura dupa 1989, cu experienta acumulata in acest rastimp de transformari pozitive, dar si de crize si esecuri, poate deveni fermentul modernizarii Romaniei. Trebuie sa facem sa se auda mesajul de schimbare al acestei noi generatii, care respinge rutina din actiunea politica si esecul politicienilor captivi ai formelor fara fond.  Daca aceasta generatie intelege sa-si asume un rol cardinal in trecerea la o directie de actiune capabila sa ofere rezultate concrete societatii romanesti, ea trebuie sa devina principalul promotor politic al depasirii decalajelor economice, sociale si de civilizatie care despart inca Romania de Europa secolului XXI. Romania are nevoie de participarea tinerilor la viata publica, si nu doar de prezenta lor ca martori critici ai jocurilor politice ale unor oameni care au ratat intelegerea timpului in care traiesc.

 

            Nu am intentia de a ma erija in vreun fel intr-o autoritate supraordonata, nici de a ma substitui vreuneia dintre multele si diversele actiuni de succes ale unor organizatii neguvernamentale, a caror contributie la asanarea vietii noastre politice si  la progresul democratic al Romaniei este esentiala. Nu am nici intentia ascunsa de a instrumentaliza in vreun fel colaborarea pe care v-o propun. Consider insa ca un parteneriat constant intre comunitatea academica si de cercetare, organizatiile neguvernamentale de aparare a libertatilor civice si de protejare a mediului, asociatiile civice, profesionale sau umanitare si dezvoltarea unui dialog structurat intre toti acesti vectori ai proceselor sociale actuale sunt in masura sa confere o noua dinamica si noi perspective de dezvoltare durabila a Romaniei. In opinia mea, ar fi necesara mai intai o actiune sistematica de informare reciproca.

            Va propun asadar, sa constituim impreuna o retea deschisa de parteneriat si colaborare, care sa lanseze in opinia publica teme de dezbatere si consultari cit mai largi. Am in vedere cateva directii de reflectie si de actiune comuna, in forme diverse, de la dialoguri in mass-media la forumuri de discutie pe Internet si de la publicatii de informare la sustinerea unor initiative legislative comune:

 

I.        Reforma structurala a administratiei publice si redobandirea increderii cetatenilor in institutiile statului, prin:

1.      Controlul cetatenesc asupra administratiei centrale si locale.

2.      Promovarea unor forme concrete de denuntare si sanctionare a coruptiei in administratie.

3.      Un proiect al societatii civile de reorganizare a ministerelor.

4.      Participare la formarea, selectarea si evaluarea functionarilor publici

5.      Organizarea de actiuni comune pentru a impune desecretizarea completa a dosarelor fostei Securitati si a arhivelor CC al PCR; elaborarea ununi proiect de amendare a Legii Arhivelor.

6.      Dezbateri si propuneri concrete pentru modernizarea legislatiei referitoare la siguranta nationala si pentru demilitarizarea serviciilor de informatii.

 

II.     Sustinerea reformarii Justitiei, prin:

1.      Monitorizarea de catre organizatiile civice a CSM

2.      Sustinerea unui proiect de restructurare a Curtii Constitutionale, ai carei judecatori sa fie selectati din randul unor specialisti reputati in drept constitutional, la propunerea  societatii civile si nu a partidelor politice.

3.      Dezbaterea publica a propunerilor de promovare a magistratilor la Curtile de Apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

4.      Responsabilizarea publica a Corpului de executori judecatoresti.

 

III.   Un nou pact intre cetateni si clasa politica, prin:

1.      Continuarea actiunilor initiate de Coalitia pentru un Parlament curat de Pro Democratia, reluarea propunerilor Institutului pentru Politici Publice vizand introducerea votului nominal in Parlament si monitorizarea individuala a activitatii consilierilor locali si a parlamentarilor.

2.      O actiune sistematica de colaborare pentru formarea si promovarea unei noi generatii de politicieni.

3.      Crearea unor canale de comunicare intre noile elite politice si administrative si noile elite din mediile academice si mediile economico-financiare in mod direct sau prin intermediul noii generatii din mass media.

4.      Dezbaterea cailor si mijloacelor de constituire a unei miscari populare pentru o dreapta democratica si europeana fara de care nu este posibila nici o social democratie autentica, de tip european.

5.      O alianta nationala pentru integrarea categoriilor sociale si etno-culturale marginalizate, pentru combaterea extremismului, a incitarii la violenta si a discriminarii.

 

IV.   Sustinerea reformarii si modernizarii sistemului de educatie, prin:

1.      Cresterea responsabilitatii familiei si a comunitatii locale fata de bunul mers al scolii.

2.      Organizarea de dezbateri sectoriale pentru definirea obiectivelor si mijloacelor reformarii invatamantului elementar, gimnazial, liceal si universitar.

3.      O dezbatere nationala, Educatia – incotro? pentru clarificarea scopurilor si obiectivelor generale ale educatiei in contextul integrarii europene a Romaniei.

4.      O actiune sistematica pentru diversificarea formelor de educatie continua, inclusiv pentru formarea continua a profesorilor.

5.      Deschiderea efectiva si transparenta a concursurilor de recrutare si promovare in invatamantul superior public si privat.

6.      Propuneri pentru sustinerea intineririi corpului didactic universitar, pentru utilizarea efectiva a tinerilor cercetatori si profesori formati la mari universitati din Occident si pentru promovarea acestora in administratie.

 

V.     Promovarea identitatii culturale a romanilor in contextul integrarii europene si al globalizarii

1.      Initierea unei dezbateri nationale: Cine suntem, cine vrem sa fim? Locul culturii si creatiei intelectuale romanesti in lume.

2.      Identificarea cailor de sustinere a creatiei tehnice, artistice, stiintifice si culturale.

3.      Deschiderea si diversificarea dialogului cultural si civic, prin identificarea si promovarea unor figuri si voci noi.

4.      Solidarizarea liderilor de opinie si a cetatenilor impotriva agresiunii inculturii, a limbajului suburban si a violentei in spatiul public.

 

29 noiembrie 2005                                                                                                             Emil Constantinescu

                                                                                                                                              Presedintele Romaniei 1996-2000